Recunosc, am băut între 7 și 11, împreună cu un alt deznădăjduit voluntar, vecin. Acum nu îmi mai este vecin. Acum este vînăt la toți ochii, eu așa am văzut ieri, adică mîine, fiindcă azi a trecut. Ce îmi aduc aminte ? Că aveam masca trasă pe o mînă, iar de pe cealaltă lipsea verigheta. În schimb, țineam strîns în pumn, un capac de plastic " Borsec" , ca să nu existe niciun dubiu de unde vin. Am intrat cu liftul în, ba nu, am intrat în bloc, fără lift. După aceea am urcat pe genunchi, ca la moașe, moaște, mai contează ?, cu liftul pînă în casă, fiindcă ușa era larg închisă. Mi -am spălat picioarele pe mîini, lucru care m-a umplut de mîndrie, inclusiv chiuveta și de-abia după aceea am ieșit din vană și m-am culcat pe mine. Nu, întîi am intrat în casă și am coborît din lift, pe mîini cu multă spumă, 3o de secunde cred, fiindcă am găsit greu cheia și pe hol erau soția gemene, în baie am stat pe capac și am observat tîrziu, dar terminasem mai devreme, și m-am dezbrăcat una dintre ele, în timp ce cealalaltă mă înjura, absolut fără niciun motiv. Am încercat să le vorbesc, dar nu am reușit decît să le cînt refrenul unei manele porcoase din latența subconștientului, așa justifică psihologii alcolici, cînd te faci ca porcu'. M-am trezit, dar nici nu mă culcasem, așa că m-am băgat, am crezut eu în pat, dar nu, fiindcă în pat nu sunt borcane cu murături și pungi cu pămînt de flori. M-am bucurat de murături și am mîncat pămînt de panseluțe dintr- o pungă. Nu mi-a plăcut gustul, nu avea niciun pic de sare, nu era acru.
Acum este 7 dimineața. Mă plimb din nou, cineva mi-a pus o mînă în valiză. Invers: o valiză în mînă. Jur să să nu mai mănînc pămînt. Am scris și în declarație. Nu sunt sigur, dar am să verific , dacă găsesc declarația care a rămas la soțiile meu. Acolo am plătit și amenda, asta țin minte, atunci cînd mi- au întors pe dos pantalonii, eu fiind încă în ei, într-un buzunar. Nu, nu am băut vasluianskaia, a fost ceva cu gust moale, asemănător cu altceva din copilărie, cu miros galben de 65 % celsius, mi s-a spus. Există votca 33, rachiul 26, am fost serviți în garajul lui cumnatul vecinului vînăt, cu isoleta 19. Nu știu ce am spus atunci că nu mai aveam gura la mine, dar ceva tot am zis și acolo și acasă și de aceea acum, nu știu unde merg, fiindcă nu m-am dus încă, dar trebuie, ca să mă pot întoarce. Unde ? Habar nu am.

Cornel Udrea