VARA LITERATURII ŞI LITERATURA DE VARĂ

Este ştiut faptul că vara nu este un anotimp cu precădere al scrisului, dar poate deveni unul al lecturii. Preferatele acestui timp sunt cărţile de dragoste, de suspans, de călătorie.

Întâlnirea Societăţii Scriitorilor Bistriţeni „Conexiuni”, la Palatul Culturii din Bistriţa, a creat posibilitatea unui simpozion deschis pe această temă. De la listele cu lecturi suplimentare care se mai dau în şcoli, până la clasamente realizate de edituri sau site-uri de promovare, cărţile sunt aranjate într-o ierarhie a preferinţelor, atât din literatura autohtonă, cât şi din cea universală.

Moderatorii evenimentului, Dorel Cosma şi Elena M. Cîmpan, au condus discuţiile, după un plan bine stabilit, lăsând libertate de exprimare, alternând lectura publică şi informaţiile cu numeroase gânduri şi idei, potrivite să sensibilizeze atmosfera unui astfel de cadru literar.

Astfel, parcursul a fost stabilit din prezent spre trecut, dinspre tânăra generaţie către înaintaşi. În acest sens,  Diana Vasiluţ, o prietenă a Societăţii „Conexiuni”, proaspăt absolventă a Colegiului Naţional „Liviu Rebreanu”, a rostit un text, deosebit de actual, modern, îndrăzneţ, despre condiţia scriitorului, astăzi, aşa cum o percepe ea: „sunt două vârste ale scriitorului: scriitorul tânăr ca vârstă, dar care scrie ca un bătrân, şi scriitorul bătrân care emană o aură tânără, iar în timp ce-i citeşti opera, nu îi poţi ghici vârsta.”

Dorel Cosma a prezentat o serie de cărţi nou apărute ale membrilor „Conexiuni”, prezenţi  în sală, care  au citit apoi din rândurile alese. Astfel, Maria Ujică a dat glas unor versuri de simţire a naturii, Pompei Ştefănescu a lecturat  din jurnalul său bistriţean.

Prezentă la simpozion, Christine Köhler, din Germania, a manifestat interes pentru a sprijini proiectul de traducere a cinci poeţi germani contemporani în limba română. Antologia germano-română se află în lucru, în traducere de Elena M. Cîmpan, şi cuprinde următorii autori: Ula Hahn, Helmuth Opitz, Barbara Köhler, Volker Zumbrink şi Nora Gomringer.

Alexandru Cristian Miloş a citit  două poezii, despre elefanţii mov, ca simboluri ale gândurilor grele, bucurându-se şi de o traducere a poeziilor proprii în limba albaneză, de Baki Imeri, Ioan Cioba a lecturat  un poem despre vârste, durere şi destin, Ovidiu Pojar a adus cu sine poezie inspirată dintr-o călătorie în Turcia, Victoria Fătu- Nalaţiu a recitat din Nikolas Lenau şi din Eminescu, Rodica Fercana a transmis versuri din registru clasic, Iulia Paţiu, cu o trăire aparte, a invocat motive existenţiale, Menuţ Maximinian şi-a prezentat „Dosar 35”, o sumă a activităţii literare, cu multiple pagini care fac trimitere la „Conexiuni”, Dorel Cosma a citit două poezii din volumul „Fligt”, Elena M. Cîmpan a redat un text publicistic despre flori de tei, cireşe, sânziene.

Anticipând ziua de 15 iunie, când Eminescu este comemorat de fiecare iubitor sau slujitor al versului, Dorel Cosma a vorbit despre Dicţionarul Scriitorilor Români, în coordonarea lui Aurel Ştefanachi, ce va fi lansat şi la Bistriţa, chiar în această zi, pentru că din cuprins fac parte şi membri ai Societăţii „Conexiuni”.

La o asemenea temă, ca „Vara literaturii” nu putea să lipsească tocmai poezia „Vara”, de George Coşbuc, în ton cu discuţiile şi cu anotimpul invocat, care a fost ascultată cu multă atenţie, oferind posibilitatea imaginării unei veri din ţinutul năsăudean.

Simpozionul a constituit un prilej de-a redescoperi frumuseţea literaturii şi de-a ţine cont mai mult de lucrurile care ne unesc. În acest sens, decalogul lui Gabriel Chifu, publicat în România literară, nr. 24, despre ce-aş face dacă aş mai fi încă o dată tânăr scriitor, a sunat ca un jurământ peste atmosfera de linişte şi pace de la „Conexiuni”: 1. „Aş citi mult,...”, 2. „Aş avea umilitate,...”, 3. „M-aş feri din răsputeri să redescopăr roata sau chibritul”..., 4. „N-aş da vina pe alţii pentru neîmplinirile mele.” 5. „... i-aş susţine necondiţionat pe oamenii de talent”..., 6. „N-aş fi dependent de public...”, 7.”Aş şti că, în poezie, în literatură, ...doar revoltele, reforma, inovaţia de la nivelul expresivităţii verbale contează”, 8. „Aş căuta să mă apropii de generaţiile mai noi, dar, mai cu seamă, de cele de dinainte, conştient că ... literatura este un continuum”, 9 „Aş căuta să-mi aşez existenţa în expresie verbală cu toată onestitatea şi cu toată îndrăzneala”, 10. „N-aş crede că lumea începe cu mine.”

EDUARD CĂLINESCU