Dau mărire lui Dumnezeu pentru felul în care m-au primit, prețuit și omenit profesorii, colaboratorii, noile cunoştinţe și prietenii mei catalani, castilieni, columbieni, argentinieni și români din Catalunia, Spania.
Pentru mine Catalunia este a doua casă. Aici am studiat între 2004 și 2010 teologia catolică și filosofia. Aici am publicat primul și singurul dicționar român – catalan / catalan – român. Aici am cântat în cel mai prestigios cor din Catalunia, Orfeó Català. Aici am dansat jocuri populare în Esbart-ul din Sant Celoni. Aici am deschis asociația românilor și partidul românilor din Spania. Aici a murit tatăl meu…
După 14 ani de când am revenit în România m-am întors la cea de-a doua casă, Catalunia, pentru două conferințe, interviuri în presa religioasă catalană și spaniolă și întâlniri cu diferite personalități din Spania.
Ultima dată am fost în Barcelona în 2018 împreună cu pr. prof. dr. Vasile Stanciu de la Cluj. Atunci am pus bazele unui acord de colaborare academică între Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Babeș-Bolyai” și Facultatea de Teologie din Catalunia, care astăzi face parte din Universitatea „Ateneu Sant Pacià”.
De data aceasta, vizita în nord-estul Spaniei a fost anunțată de către cel mai important ziar creștin, Catalunya Cristiana, prin articolul semnat de pr. prof. dr. Xavier Morlans: „Punte între Biserica Ortodoxă și Biserica Catolică Latină”, în care se descrie viaţa şi activitatea mea didactică din România.
Luni, 10 februarie 2025, împreună cu familia am fost primiţi pentru găzduire în Barcelona de către franciscanii catalani, în frunte cu părintele Gerardo Sarapura şi părintele prof. dr. Agusti Boadas, ultimul fiind şi cea mai importantă legătură a mea cu Catalunia de 20 de ani.
Marţi, 11 februarie 2025, am vizitat bazilica Sagrada Familia fiind întâmpinat de către părintele prof. Josep Maria Turull (parohul bisericii şi profesorul care predă omiletica la Facultatea de Teologie din Catalunia) şi de către dr. Joan Albaigés (cunoscut cercetător chimist catalan, care în 1968 a studiat în România şi vorbeşte limba noastră). De asemenea, l-am cunoscut pe dr. Jordi Faulí, arhitectul șef al celebrei biserici, căruia i-am vorbit despre faptul că elevii mei de clasa a X-a aleg să prezinte acest templu la ora de religie. I-am urat să fie arhitectul care termină bijuteria lui Antoni Gaudi.
Ceea ce m-a impresionat e că pe unul dintre vitraliile celebrei bazilici Sagrada Familia din Barcelona este trecută Mănăstirea Nicula. Atât de mult ne prețuiesc catolicii catalani încât au scris numele mănăstirii noastre de suflet pe biserica lor.
Miercuri, 12 februarie 2025, a fost ziua revederii cu Facultatea de Teologie şi Facultatea de Filosofie din Barcelona.
Astfel, am discutat cu rectorul noii universităţi „Ateneu Sant Pacià”, părintele prof. dr. Joan Torra (profesorul de la care am înţeles acum 19 ani marea schimbare făcută în Biserica Catolică prin Conciliul Vatican II); cu decanul Facultăţii de Teologie, părintele prof. dr. Daniel Palau (specialist în ecumenism); cu decanul Facultăţii de Filosofie, părintele prof. dr. Ignasi Fuster (profesorul cu care am aprofundat studiile de antropologie); cu bibliotecarii Imma Guzmán şi Joaquin Navia (coleg în corul Orfeó Català) şi cu alţi prieteni din personalul administrativ al instituţiilor din Seminarul din centrul Barcelonei. Pe părinţii profesori îi aştept în viitorul apropiat la orele de religie ortodoxă din Bistriţa.
După-masă am cunoscut Spitalul de Campanie din centrul Barcelonei de la Biserica Sf. Ana, coordonat de către părintele prof. dr. Peio Sánchez şi părintele prof. dr. Xavier Morlans. M-a uimit dăruirea cu care aceştia îi primesc pe imigranţii veniţi cu barca din Africa şi efortul pe care îl fac pentru a le da mâncare şi un rost oamenilor străzii.
Seara de miercuri i-a avut ca vedete pe elevii de la Liceul de Arte „Corneliu Baba” şi Liceul de Muzică „Tudor Jarda” din Bistriţa (16 clase) care au transmis, printr-un filmuleţ special pregătit, câte un mesaj publicului venit la conferinţa „Religia după comunism. Cazul României”, organizată în aceeaşi biserică Sf. Ana de către părintele prof. dr. Xavier Morlans.
La conferinţa în catalană s-a născut un dialog despre educaţia religiosă a tinerilor la care au participat părintele prof. dr. Gaspar Mora (specialist în morală, vicedecanul care m-a primit la facultatea catolică în urmă cu 20 de ani), fratele prof. Antoni Parera (misionar catalan, fondator al Liceului Tehnologic „Sfântul Ioan de La Salle” din Pildeşti, jud. Neamţ şi vorbitor al limbii noastre), teologul român Marius Adrian Geantă stabilit în Catalunia şi alţi intelectuali ai Barcelonei.
Joi, 13 februarie 2025, am fost oaspetele franciscanilor din Sabadell, unde părintele prof. dr. Agusti Boadas a organizat la Biserica Sf. Francisc de Assisi o conferinţă în spaniolă pentru persoane de seamă din localitate care mi-au adresat, după vizionarea scurtmetrajului despre elevii mei din Bistriţa, multe întrebări şi comentarii cu privire la paralelismul cu tinerii spanioli. Au intervenit în dialog şi românii Toni şi Stela Vidraşcu, vârfuri ale mediului asociativ românesc din Spania.
Vineri, 14 februarie 2025, mi-am luat rămas bun de la facultăţile catolice întâlnindu-mă cu prof. dr. Marcos Aceituno (secretarul general al universităţii), iar sâmbătă, 15 februarie 2025, a fost rezervată întâlnirilor cu prieteni vechi precum prof. drd. Oscar Arciniegas şi familia sa (Angela, Aina) din Manresa şi Joan Basso din Berga, care m-au vizitat în aceşti ani de mai multe ori în Bistriţa, dar şi pentru noi cunoştinţe precum psihologa Marta Pla şi familia Ispan de la restaurantul „El Greta” din Berga.
Deşi contextul istoric al vizitei mele în Catalunia a fost unul în care multă lume din România se simte nebăgată în seamă de greii Europei, cu toată lumea cu care m-am întâlnit, pe unii cunoscându-i acum pentru prima dată, am fost preţuit, iubit şi considerat un egal la masa celorlalţi europeni creştini.
prof. dr. Florin I. Bojor
