„Buldozerii culturii” exportă metode la Sibiu. Va călca și Filarmonica pe urmele „Cununii de pe Someș”?
SIBIU – Ceea ce s-a întâmplat la Bistrița pare, din păcate, să devină un model de „reformă culturală” importat cu entuziasm și la Sibiu. Dacă în fosta Capitală Culturală Europeană se va aplica aceeași rețetă sinistră ca la Bistrița, atunci orașul riscă să devină scena unei tragedii culturale în acte multiple.
La Bistrița, „buldozerii culturii populare” – o mână de conducători vremelnici, lipsiți de viziune și de respect față de patrimoniul imaterial românesc – au decis cu nonșalanță eliminarea a 40 de artiști și consultanți culturali. Printre victimele acestei epurări se numără și Ansamblul Profesionist „Cununa de pe Someș”, simbol viu al identității bistrițene, cu o activitate de peste o jumătate de secol.
În numele unei „reorganizări”, de fapt o execuție administrativă mascată, artiștii profesioniști au fost scoși de pe statul de plată. Autoritățile locale au încercat să mimeze continuitatea ansamblului, organizând un spectacol de fațadă cu amatori, într-un exercițiu de manipulare orchestrată de „păpușari din umbră”, interesați nu de cultură, ci de imagine și de justificarea unei decizii aberante.
Realitatea este dureroasă: „Cununa de pe Someș” a dispărut de pe afișe, iar folclorul profesionist a fost sacrificat pe altarul unei „economii” discutabile. În timp ce artiștii erau înlăturați, managerul Centrului Cultural Municipal – un veritabil „baron cultural” fără interes pentru folclor, dar cu o preocupare evidentă pentru consolidarea propriei poziții și a cercului său de influență – s-a bucurat de liniștea instaurată în lipsa vocilor incomode.
Această „inovație” a fost ambalată ca o reformă, dar în fapt este o demolare cu premeditare. Iar acum, la Sibiu, există semnale îngrijorătoare că modelul Bistrița ar putea fi aplicat în mod similar. Filarmonica de Stat se află într-un moment critic, iar în spatele ușilor închise se discută despre restructurări care ar putea duce la concedierea unor artiști valoroși.
Cine are de câștigat din aceste decizii? Cu siguranță nu publicul. Nici cultura românească. Poate doar cei care vor să transforme instituțiile culturale în simple carcase administrative, ușor de controlat, populate cu personal obedient și lipsit de identitate artistică.
Sibiul mai are încă timp să aleagă o altă cale. Să respingă „metoda Bistrița” și să nu se lase contaminat de acest virus administrativ care amenință să distrugă tot ce a fost construit în zeci de ani de muncă artistică.
Într-un oraș care a fost cândva un far al culturii europene, nu ar trebui să fie loc pentru „reformiștii păpușari” ai culturii, care riscă să rămână în istorie nu ca inovatori, ci ca autorii morali ai celei mai mari mutilări culturale postdecembriste.
Dorel Cosma
