Scandalos: Într-o perioadă a reducerilor și economiilor, la Bistrița, Țărmure Gavrilă încasează lunar, cel mai mare salariu în rândul instituțiilor culturale de profil din România.
Primarul Gabriel Lazany a constatat și afirmat într-o emisiune la AS-TV că, din 68 de angajați ai Centrului Cultural Bistrița, doar 20 erau prezenți la lucru. O întrebare firească: unde era managerul în timpul programului? De ce acesta lipsește frecvent, iar nimeni nu pare să-l tragă la răspundere? Este protejat datorită influenței sale sau, poate, a colecției de tablouri devenită personală ca o susținere a scaunului directorial.
Dacă tot au fost reduși 40 de angajați din structura Centrului, de ce nu se ia în considerare și pensionarea managerului Gavrilă Țărmure, mai ales, având în vedere vârsta și poziția sa privilegiată? Așa cum spuneam, managerul beneficiază de cel mai mare salariu lunar din România, peste 18.000 roni (aproape 4000 euro), în timp ce angajații disponibilizați dacă câștigau în jur de 3.000 roni. Surprinzător este faptul că cei 20 angajați prezenți la lucru, la verificarea primarului, o parte au fost trimiși acasă, în timp ce absenții, dar apropiații managerului au trecut „examenul” chiar și în lipsă, la fel ca la așa zisele examene de ocupare de posturi. Care este în realitate, câștigul pentru municipiul Bistrița din această restructurare?
În marile orașe precum: Brașov, Sibiu, Târgu-Mureș, Alba, jud. Prahova, managerii unor instituții similare, dar cu activități de impact mult mai mare, au salarii care nu depășesc 12.000-13.000 roni (conform grilei Ministerului Culturii). Ce justifică această discrepanță? Este Bistrița, cumva, un centru cultural mai important decât în aceste orașe?
În plus, jurnaliștii prezenți în emisiunea tv „Cultura bistrițeană pe jar” au semnalat mai multe situații care ridică semne de întrebare cu privire le managementul Centrului Cultural Municipal. Concursuri organizate pe ascuns, angajări peste noapte și plata unor salarii pentru persoane care nu au venit niciodată la muncă sunt doar câteva dintre problemele grave menționate. Dacă pontajele fictive și plata unor salarii necuvenite nu sunt suficiente pentru a declanșa investigații, atunci ne întrebăm: cine are interesul să protejeze corupția din cultura bistrițeană?
Este momentul ca autoritățile locale să dea dovadă de transparență și să răspundă pentru situația celor 40 de angajați concediați „pe sprânceană” în plină iarnă. Aceștia sunt victimele unui sistem care continuă să privilegieze o „elită” restrânsă, în detrimentul majorității. Dreptatea și corectitudinea trebuie să primeze, iar cei responsabili de această situație trebuie să fie trași la răspundere.
Dorel Cosma
