Oscar Wilde și „bunul simț”
Oscar Wilde, maestrul replicilor tăioase, se afla la o masă cu câțiva prieteni. Cineva a spus că bunul simț este cea mai importantă calitate a unui om.
Wilde a replicat imediat:
— Bunul simț? Nu, dragii mei! Bunul simț este cea mai comună calitate… atât de comună încât o întâlnești la toți cei plictisitori!
Toți au râs, iar Wilde a mai adăugat cu un zâmbet ironic:
— Eu prefer raritățile. Chiar și în defecte e mai bine să fii original decât banal în virtute.
***
Marie Curie și poștașul curios
Marie Curie, mereu absorbită de experimente, primea adesea pachete misterioase. Poștașul, nedumerit, a întrebat-o într-o zi:
— Doamnă Curie, ce primiți mereu în cutiile astea grele?
Ea, cu un zâmbet reținut, i-a răspuns:
— Bucăți de piatră care luminează în întuneric.
Poștașul, puțin speriat, i-a spus:
— Atunci să știți că eu nu mai deschid niciun colet de-al dumneavoastră!
Marie a râs: pentru ea erau „doar” mostre de uraniu, dar pentru poștaș erau… povești cu fantome.
***
Mozart și compoziția „instant”
Un nobil l-a rugat pe Mozart să-i compună o mică serenadă. Maestrul s-a așezat la pian și, în câteva minute, melodia era gata.
— Dar cum e posibil, domnule Mozart, să scrieți ceva atât de frumos într-un timp atât de scurt?
Mozart a ridicat din umeri și a spus:
— Domnule, eu n-am timp să scriu muzică proastă.
Replica sa a rămas în istorie ca dovadă că uneori geniul nu are nevoie de ore lungi, ci doar de o scânteie.
***
Charles Darwin și pasărea necunoscută
Într-o călătorie, Charles Darwin a fost întrebat de un marinar despre o pasăre exotică pe care o ținea în colivie.
— Domnule Darwin, ce pasăre e asta?
— Încă nu știu, răspunse naturalistul, dar pasărea aceasta va avea mare noroc: va purta numele meu!
Marinarul a izbucnit în râs, iar Darwin a notat câteva observații în carnețel. Pentru el, gluma era și muncă de teren.
***
Charlie Chaplin și concursul bizar
Chaplin, deja faimos, a participat în glumă la un concurs de… imitatori de Charlie Chaplin. Juriul și spectatorii nu știau că adevăratul Chaplin se afla printre concurenți.
La final, marele actor a obținut doar locul trei.
Întrebat cum se simte, Chaplin a răspuns:
— Extraordinar! Acum știu că există cel puțin doi Chaplini mai buni decât mine!
Publicul a râs în hohote, iar povestea a rămas o perlă de umor involuntar.
***
Hemingway și fraza scurtă
La o petrecere literară, Ernest Hemingway a fost provocat să scrie cea mai scurtă poveste posibilă. El a luat un șervețel și a scris:
„Se vând: ghetuțe de copil. Niciodată purtate.”
Cei de față au amuțit. Apoi cineva l-a întrebat:
— Domnule Hemingway, cum reușiți să spuneți atât de mult în atât de puțin?
Hemingway a zâmbit ironic:
— Simplu. Eu scriu scurt ca să aveți dumneavoastră timp să plângeți mai mult.
(Texte preluate și selectate de Carmen Petruț)
