Cuminţenia pământului” a fost realizată de Constantin Brâncuși în anul 1907, și aparţine patrimoniului cultural naţional, în categoria Tezaur. Alături de “Sărutul” și “Rugăciunea”, marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului. Este emblema primelor sculpturi moderne din lume.
"Cuminţenia pământului... A fost încercarea mea de a da de fundul oceanului, cu degetul arătător (încercarea de a atinge vechimea, arhaicul). Căci mi-a fost prea mare spaima când i-am ridicat vălul... Femeia nu trebuie niciodată dezvăluită... Isis trebuie să rămână acoperită sub cel puţin unul din cele şapte văluri ale frumuseţii sale, cel al misterului - care îi oferă şi preţuirea şi nemurirea. Cuminţenia pământului a fost, pentru mine, ceea ce este cu mult mai adânc femeia – dincolo de psihologia dumneavoastră! ...spunea despre operă, Brâncuși
Sculptată într-un bloc de marmură adunat de Brâncuşi din catacombele Parisului, lucrarea a cauzat multe discuţii în epocă. Iniţial intens criticată, în cele din urmă a fost acceptată de contemporani, însă nu se ştie în ce măsură a fost sau va fi înţeleasă, având învedere simbolismul său complex. “Cuminţenia” a fost interpretată de cele mai multe ori drept o zeitate stranie, venită din mitologia românească, care veghează hotarele de taină dintre lumi. Criticii de artă şi-au îndreptat foarte mult atenţia spre latura simbolică a acestei lucrări, şi mai puţin spre cea sensibilă. Brâncuşi a înlăturat tot ce ţine de tehnică cunoscut până atunci şi a reprezentat interioritatea formelor, un fel de suflet al pietrei, o filozofie a sculpturii. Ceea ce i se întâmplă ei este ascuns în interiorul acelui bloc de piatră.
În prezent, ”Cuminţenia pământului” este în proprietatea moștenitorilor arhitectului Gheorghe Romașcu, care a cumpărat opera de artă de la Constantin Brâncuși în anul 1911. Opera a avut, de-a lungul istoriei, doi proprietari, familia inginerului Gheorghe Romaşcu, un bun prieten al lui Brâncuşi, care i-a vândut direct lucrarea acestuia şi în perioada comunistă statul român, care a luat în mod abuziv "Cuminţenia Pământului" in 1957, expusă apoi timp de 50 de ani la Muzeul Naţional de Artă a României. În 2012, în urmă unui proces lung, opera a fost retrocedată proprietarilor de drept, moştenitorilor lui Romaşcu.
Evaluată inițial la suma de 20 milioane de euro, proprietarii au accceptat în cele din urmă să vândă către statul român sculptura "Cuminţenia Pământului" pentru suma de 11 milioane de euro.
Guvernul a anunțat că va da 5 milioane de euro pentru cumpărarea operei de artă, iar Ministerul Culturii a lansat un apel către cetăţenii români, din ţară şi din străinătate, să doneze bani pentru a se strânge cei 6 milioane de euro câţi mai sunt necesari.
Dobârtă Lucian_LuciD / 15/ 2/ 2017
