Sunt cuvintele scrise şi rostite de părintele Dumitru Stăniloae care spunea: ,,că orice copil care apare pe lume este un dar a lui Dumnezeu şi, ca atare, o minune”.
Sfinţii Părinţi spun că pruncii, după ce ies din apa sfântului Botez, sunt cele mai scumpe fiinţe. Limba omenească este prea săracă în cuvinte pentru a spune ce este copilul. Totuşi, am putea spune că este cea mai de preţ comoară, iar noi, părinţii suntem paznicii acestei comori.

Nicolae Iorga în scrierile sale amintea: „copilul nu datorează părinţilor viaţa ci creşterea”. Dacă cei care sunt copii văd în părinţi trecutul, părinţii trebuie să vadă în copii viitorul.

Din punct de vedere trupesc, după ce le-au dat viaţă, părinţii trebuie să-i hrănească, ocrotească, să-i deprindă cu scrisul şi cititul şi alte cunoştinţe, să le asigure o carieră frumoasă şi un trai fericit pe pământ.

Dar, pentru părinţii creştini, datoria este de a da copiilor o creştere în dragoste de Dumnezeu şi în duh creştinesc şi de a-i pregăti pentru viaţa veşnică şi de a-i învăţa să fie oameni de omenie.
Cuvântul ,,Omenie” cuprinde şi descrie toate calităţile pozitive pe care le poate avea un OM.

Să ne facem timp pentru copiii noştrii să vedem ce lucruri îi frământă, din ce anturaj fac parte şi să ne rugăm pentru ei, că astfel îi încredinţăm Tatălui Ceresc pe care îl rugăm să le poarte de grijă.
Mulţi şi binecuvântaţi ani, tuturor copiilor alături de părinţi!

Pr. Vasile Beni